Decizii ale DNA în dosarul OUG 13/2017
Cu această ocazie, ministrul şi-a exprimat intenţia ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în şedinţa de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiţiei un document ce conţinea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.
Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
- Dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu;
- Dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu;
- Modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese;
- Modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă;
- Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea.
Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curţii Constituţionale ar fi trebuit transpuse în legislaţie, indicând în concret o soluţie pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.
În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP şi CPP, precum şi cu privire la graţiere, renunţându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile precum şi diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunţat la modificarea infracţiunilor de corupţie clasice, deoarece s-a atras atenţia asupra posibilităţii sancţionării României care este parte a Convenţiei de la Merida.
La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituţii din domeniul judiciar.
După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiştii Ministerului Justiţiei, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar şi cu privire la intenţia promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a justifica urgenţa.
În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.
Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conţine peste 30 de pagini şi în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP şi CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanţii sistemului judiciar. Prin această notă, specialiştii Ministerului Justiţiei opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.
În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiţiei a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP şi CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii.
La data de 31.01.2017, era programată şedinţa de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi privind domeniul fiscal.
Şedinţa de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a aşteptat redactarea şi transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), referitor la proiectele de buget.
Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată iniţial pentru şedinţa de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne şi cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.