La iniţiativa Inspecţiei Muncii în TRIMESTRUL I 2017 se desfăşoară Campania Naţională de prevenire a cancerului profesional prin controlul punerii în aplicare a legislaţiei specifice şi prin  conştientizarea factorilor interesaţi.

Europa a declarat război cancerului profesional 

Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE 28 se înregistrează, conform estimărilor ILO[1], peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună. În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului[2]. Se estimează că în anul 2011 s-au produs 4233 de decese din cauza cancerului profesional[3]. Costurile directe ale expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an…  

Evident, se poate face mai mult pentru reducerea numărul de cazuri de cancer la locul de muncă.

Practic, toți oamenii pot fi expuși la agenți cancerigeni din când în când, ca de exemplu, la gaze de eșapament atunci când străbat străzi aglomerate. În cazul expunerii la locul de muncă, riscul de a dezvolta cancer este însă mult mai mare. Mulți lucrători sunt expuși zilnic, mulţi ani, la niveluri ridicate de substanțe cancerigene. Este important să se menționeze că expunerea la substanțe cancerigene în sine nu este, în general, singurul factor care contribuie la dezvoltarea cancerului la un muncitor. Pentru cele mai multe substanțe cancerigene, contează modul în care lucrătorul este expus, de exemplu, prin inhalare sau prin contact cutanat, la ce concentraţii și pentru cât timp. De asemenea, moştenirea genetică şi biologică a muncitorului şi stilul său de viață pot contribui la dezvoltarea cancerului. Cu toate acestea, expunerea profesională la substanțe cancerigene este un factor major de risc cancerigen și, prin urmare, sunt necesare soluții inteligente pentru a reduce expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă.

În acest sens, Comunitatea europeană, politicieni, cercetători, sindicate ş.a., s-a mobilizat să găsească mijloace de prevenire. Astfel, Comisia Europeană consideră prevenirea bolilor profesionale o provocare a Cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2014-2020[4]. A propus în anul 2016 valori limită de expunere (VLE) pentru 13 agenţi cancerigeni[5] şi la începutul acestui pentru alte 6 substanţe cancerigene dintr-o listă de agenţi identificaţi ca prioritari. La începutul anului viitor urmează să facă propuneri şi pentru alţii. Parlamentul European solicită statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului REACH[6], în special înlocuirea substanţelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale. De asemenea, a cerut inspecţiilor muncii să intensifice iniţiativele de prevenire şi de educare care vizează creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi la procedurile de sănătate şi securitate[7].

Comisia a  adoptat la începutul acestui an o comunicare[8] în care a stabilit trei direcţii de acţiune în domeniul SSM pentru următoarea perioadă. Prima este intensificarea luptei împotriva cancerului la locul de muncă prin intermediul unor propuneri legislative, însoțite de creșterea îndrumărilor şi conştientizării.

Instituţia noastră se alătură acestui demers, cu „armele” sale specifice: informaţii pentru sensibilizarea şi conştientizarea actorilor prevenirii puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei[9] şi inspecţii la locurile de muncă în care lucrătorii pot fi expuşi la agenţi chimici cancerigeni.

Care sunt substanţele cancerigene?

Cancerigen înseamnă o substanţă sau un amestec de substanţe care provoacă cancer sau care creşte incidenţa acestuia. Există o categorie de agenți cancerigeni (1A conform CLP[10]) care s-a fost dovedit că determină cancer la om: benzenul, azbestul, anhidrida arsenioasă, benzidina, trioxidul de crom, clorura de vinil, nichelul (compuşi), gudronul, pulberea de lemn de esenţă tare etc.

Există, de asemenea, agenți cancerigeni care sunt suspectaţi de a fi cancerigeni umani (categoria 1B conform CLP), de exemplu, fibra de sticlă, oxidul de etilenă, acrilamida, acrilonitrilul, benzopirenul, hidrazina, diazometanul, beriliul, bicromaţii, cadmiul (compuşi), sulfatul de etil ş.a. Există şi substanţe pentru care relația dintre expunerea la acestea și dezvoltarea cancerului este încă neclară (categoria 2 conform CLP).

Diferite tipuri de agenți cancerigeni pot provoca diferite tipuri de cancer. De exemplu, cancere ale tractului digestiv, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul de colon, pot fi cauzate şi de azbest şi de plumb, pentru a numi doar două. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent cauzat de dioxidul de siliciu, crom, azbest sau gaze diesel. Cancerele profesionale recunoscute de legislaţia naţională sunt stipulate în anexa 22 a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 aprobate prin HG nr. 1.425/2006 modif.

Substanţe cancerigene se folosesc în multe activităţi economice: agricultură, industria extractivă, coafor, laboratoare de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, industria petrolieră, petrochimie, tratamente ale metalelor, transporturi feroviare, imprimerii, transporturi aeriene, industria ceramică, industria textilă, industria materialelor plastice, activităţi care utilizează fibrele minerale şi artificiale, sectorul sanitar, industria lemnului, industria de parfumuri, industria de pielărie, industria sticlei, industria cauciucului etc.

Măsuri

Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă stabilește o serie de dispoziții concrete specifice agenților chimici cancerigeni în HG nr. 1093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate şi sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Substanţele şi amestecurile cancerigene cărora li se aplică HG 1093/2006 sunt, în primul rând, cele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca agent cancerigen de categoriile 1A şi 1B, criterii prevăzute în anexa I la Regulamentului CLP. Aceste substanţe şi amestecuri cancerigene sunt comercializate şi pe eticheta lor apare o pictogramă cu o siluetă umană şi cuvântul Pericol.

Există substanţe cancerigene pentru care factorii de decizie europeni au ajuns la un consens, la aşa-numita clasificare armonizată. Substanţele care au clasificare armonizată se găsesc în tabelul 3.1 – Lista clasificărilor și etichetărilor armonizate ale substanțelor periculoase din Anexa VI la Regulamentul CLP. Verificarea clasificării lor se face pe baza numerelor CAS şi CE (un fel de CNP-uri ale substanţelor) care se găsesc pe eticheta sau în fişa cu date de securitate a substanţei sau amestecului. Producătorii şi importatorii au obligaţia, ca înainte de a le pune pe piaţă, să autoclasifice, conform criteriilor din anexa I la Regulamentul CLP, substanţele cancerigene care nu au clasificare armonizată şi amestecurile care conţin substanţe cancerigene peste anumite concentraţii.

De asemenea, HG 1093/2006 se aplică unor substanţe care se degajă în procedeele prevăzute în Anexa 1, cum ar fi: lucrări care implică expunerea funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă, pulberi de lemn de esenţă tare.

În principiu, riscurile pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor trebuie eliminate sau reduse la minimum. Angajatorii trebuie să identifice și să evalueze riscurile pentru lucrători asociate cu expunerea la agenți cancerigeni și trebuie să prevină expunerea lor atunci când riscurile apar. Dacă este posibil, substanța cancerigenă trebuie înlocuită cu o alternativă mai puțin periculoasă. În caz contrar, agenții cancerigeni, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, trebuie să fie fabricați și utilizați într-un sistem închis pentru a preveni expunerea lucrătorilor.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, expunerea lucrătorilor trebuie să fie redusă cât mai mult posibil printr-o serie de măsuri, cum ar fi: limitarea cantităţilor de agenţi cancerigeni manipulate la locul de muncă, limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi, evacuarea agenţilor cancerigeni de la sursă prin ventilaţie locală sau generală, măsurarea concentraţiilor de agenţi cancerigeni din aer pentru detectarea precoce a expunerilor anormale, aplicarea unor proceduri şi a unor metode de muncă adecvate, aplicarea de măsuri igienico-sanitare, delimitarea şi semnalizarea corespunzătoare a zonelor de risc, montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă, depozitarea, manipularea şi transportul agenţilor cancerigeni şi a deşeurilor în recipiente etanşe şi etichetate clar ş.a. Expunerile anormale înseamnă depăşirea VLE sau utilizarea unor substanţe pentru care există interdicţii. Acestea şi VLE sunt stabilite în anexele la HG 1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenților chimici.

Evaluarea riscurilor şi măsurile de prevenire şi protecţie care se pun în practică trebuie să ţină cont de persoanele vulnerabile existente în companie: tineri[11], femei gravide sau care alăptează[12], lucrători cu afecţiuni cronice pentru care există contraindicaţii medicale etc.

Angajatorii trebuie să ţină la zi o listă nominală a lucrătorilor implicaţi în activităţile pentru care rezultatele evaluării de risc evidenţiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuşi. Se menţionează că, în general, expunerile semnificative au loc cu ocazia activităților de întreţinere şi reparaţii care se desfăşoară ocazional. Prin urmare, lista nominală trebuie să cuprindă şi aceste activităţi care pot dura o oră, o lună etc.

În anexa 1 la H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modif. sunt Fişe privind serviciile medicale profilactice detaliate în funcţie de expunerea profesională care conţin examenele clinice, de laborator şi paraclinice precum şi contraindicaţiile medicale specifice multor agenţi cancerigeni. Atenţie! Lista nominală şi dosarul medical trebuie păstrate cel puţin 40 de ani de la încetarea expunerii.

Măsuri de igienă şi protecţie personală

Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenţi cancerigeni, să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că lucrătorii nu mănâncă, nu beau şi nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanţe cancerigene şi să le pună la dispoziție grupuri sanitare şi duşuri suficiente.

Pentru unele activităţi (de ex. curăţenia, întreţinerea) este posibilă şi previzibilă o creştere sensibilă a expunerii. Conform acestei ipoteze şi plecând de la premisa că toate măsurile tehnice şi de protecţie colectivă au fost deja luate, este obligatoriu ca lucrătorii care desfăşoară astfel de activităţi să dispună de echipament individual de protecţie (EIP) adaptat riscurilor şi să poarte corect acest echipament atât timp cât expunerea persistă. Angajatorul este cel care pune la dispoziţia lucrătorilor acest echipament, în mod gratuit, asigură întreţinerea lui şi supraveghează modul în care este utilizat. Trebuie prevăzute locuri special amenajate pentru depozitarea separată a echipamentului individual de protecție (EIP) de îmbrăcămintea de stradă. EIP trebuie depozitat corect în locuri bine stabilite şi trebuie verificat şi curăţat dacă este posibil înainte şi obligatoriu după fiecare utilizare. EIP cu deficienţe trebuie reparat sau înlocuit înainte de următoarea utilizare. În unităţile în care există potenţiale surse cancerigene, se dotează cu EIP adecvat întregul personal precum şi delegaţii, subcontractanţii, practicanţii etc.

Instruire

Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca fiecare lucrător să primească o pregătire suficientă şi adecvată, bazată pe toate cunoştinţele disponibile, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni despre: riscurile potenţiale pentru sănătate, inclusiv riscurile adiţionale cauzate de consumul de tutun, măsurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii, regulile de igienă, purtarea şi utilizarea EIP, procedurile în caz de incidente şi pentru prevenirea acestora, etichetarea clară şi lizibilă a ambalajelor şi a instalaţiilor care conţin agenţi cancerigeni, informaţiile cuprinse în lista nominală care îl privesc personal, informaţiile colective anonime despre rezultatul examenelor medicale.

Documente

Dacă rezultatele evaluării pun în evidenţă un risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia inspectoratului teritorial de muncă şi/sau a autorităţii de sănătate publică teritoriale, la cererea acestora, informaţii complete privind: activităţile şi motivele pentru care utilizează agenţi cancerigeni, cantităţile din substanţele fabricate sau utilizate care conţin agenţi cancerigeni, numărul lucrătorilor expuşi, măsurile de prevenire luate, tipul echipamentului de protecţie utilizat, natura şi gradul expunerii, cazurile de înlocuire a agenţilor cancerigeni, lista nominală actualizată a lucrătorilor implicați în activităţile pentru care rezultatele evaluării de risc evidenţiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuşi, examenele medicale efectuate etc.

Acestea vor fi printre aspectele verificate de inspectorii de muncă în controalele ce vor demara în luna martie. Este timpul ca angajatorii să revadă măsurile pe care le aplică pentru reducerea expunerii lucrătorilor la substanţe cancerigene.

Demersul instituţie noastre susţine sloganul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului de anul acesta: Să învingem cancerul mai curând!  (Let’s beat cancer sooner!). România a adoptat Ziua luptei împotriva cancerului prin Legea nr. 274/2015.

[1]           http://www.etui.org/Topics/Health-Safety/News/Plea-for-a-global-plan-to-combat-occupational-cancer

[2]           Ştirile TVR din 04.02.2016, http://stiri.tvr.ro/in-4-februarie-ziua-mondiala-de-lupta-impotriva-cancerului_70274.html

[3]               Campania împotriva cancerului profesional a ETUC şi ETUI http://www.etui.org/Topics/Health-Safety/Occupational-cancers

[4]  COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 http://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/200730/Cadrul+strategic+al+UE+privind+santatea+si+securitatea+la+locul+de+munca+2014-2020/6682adfa-ab6f-4d1c-96b9-6adf60cbf377

[5] europa.eu/rapid/press-release_MEMO-16-1655_ro.pdf

[6]  REACH = Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului

[7]  RAPORT referitor la inspecţiile eficace la locul de muncă ca strategii de îmbunătățire a condiţiilor de muncă în Europa (2013/2112(INI)), http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2013-0458+0+DOC+XML+V0//RO

[8] COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR referitoare la Muncă mai sigură şi mai sănătoasă pentru toţi – Modernizarea Legislaţiei şi Politicii europene în domeniul SSM, https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=list&coteId=1&documentType=COMMUNICATION_FROM_COMMISSION_TO_INST&version=ALL

[9]           https://www.inspectiamuncii.ro/b.-nu-lasati-agentii-chimici-sa-va-corodeze-sanatatea-

[10] CLP = Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

[11] HG 600/2007 privind protecţia tinerilor în muncă

[12] OUG 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă


 
...

 
loading...
NEWS MAGAZINE

ziare
ziare.org