„Ne întrebăm astăzi dacă satul românesc mai trăiește. Sau dacă țăranul român mai poate să determine destinul nostru ca români, ca stat sau ca putere culturală.

(…) Din nefericire, în zilele noastre se constată o criză a satului românesc, atât din punct de vedere practic, cât și spiritual. Și spun așa pentru că astăzi satul românesc este oarecum răstignit între identitatea tradițională și supraviețuirea precară. Observăm cum inspirația filosofiei țărănești este aproape de epuizare, dispărând ușor, ușor – carul cu boi, cumpăna de la fântâna din centrul satului, morile de apă, opincile și straiele tradiționale țărănești și tot așa. Tehnica modernă acaparează cam totul. Încet, încet, spiritualitatea devine din ce în ce mai palidă, iar televizorul și internetul intră în mintea oamenilor. Țăranul tinde să devină fermier, dacă nu a și devenit. Mutațiile acestea se dezvoltă rapid (…)”, așa și-a început discursul Gabriel Stoica, primarul comunei Sălcioara, la evenimentul cultural-artistic „Artă populară şi tradiţie folclorică“, susținut sâmbătă, 25 martie, în localitate.

Prin organizarea unor astfel de manifestări, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa urmăreşte cercetarea și promovarea cântecelor şi dansurilor populare, clăcilor şi şezătorilor, a ritualurilor, credinţelor populare, datinilor şi obiceiurilor de peste an sau a celor practicate la marile sărbători religioase, a meşteşugurilor, toate nestemate ale culturii noastre tradiţionale, simbol al existenţei şi statorniciei noastre.

În casele și curțile oamenilor de la sate mai poți să descoperi creații originale, păstrate de-a lungul anilor, adevărate obiecte de patrimoniu, create cu multă muncă, talent și dragoste de mâinile iscusite ale țesătoarelor din localitate. Aplecate asupra războiului de țesut ele au creat modele, au țesut și au cusut obiecte de o inestimabilă frumusețe: cuverturi, scoarțe, ripsuri, macate, preșuri, ștergare, rame, brâie, pistelci, fețe de masă sau perne.

Câteva dintre aceste creații au fost expuse sâmbătă în sala Căminului Cultural din Sălcioara, în încercarea de a mai păstra ceva din lumea părinților și bunicilor noștri, aceea în care firele trecutului erau mai trainice și mai vizibile.

Cu această ocazie, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa a prezentat un bogat documentar despre localitatea Sălcioara, cu informații complexe rezultate în urma cercetării de teren, film realizat în studioul audio-video al Centrului. Au fost prezentate obiceiuri de sărbători, creații folclorice, artă populară autentică, îndeletniciri, locuri și oameni speciali din localitate, o adevărată monografie a localității. Cu această ocazie am aflat că și profesorul Marian Baboi are în plan realizarea unei monografii a localității Sălcioara, declarându-se fascinat de istoria acesteia.

Pe parcursul manifestării, preotul Constantin Ștefănescu a ținut o cuvântare, în care a adus în atenție nevoia de păstrare a credinței și tradițiilor strămoșești, de redobândire a respectului și a acelei iubiri frățești, de nezdruncinat în trecut.

„Este greu în zilele noastre, după această perioadă de comunism, după această perioadă de tranziție, care ne-a rupt oarecum de tradiții, care ne-a rupt de frăție, de omenie, pentru că așa cum se spune, „Divide et Impera” – dezbină și stăpânește. (…) Nu mai este acea iubire, acea frăție de la sat. Să redobândim acea dragoste frățească, acel respect și întrajutorare frățească, să redobândim acele tradiții care ne-au ținut în fruntea Europei. (…) Ei vor să ne rupă de realitate, să ne rupă de tradiții, de credință, de iubire frățească, să nu mai fim omogeni, să nu ne mai iubim, să nu ne mai respectăm, ca să poată să ne conducă. Să devenim o masă care poate fi manipulată. Să devenim indivizi, numere, să nu avem identitate. De aceea vă îndemn, fraților, să nu uitați semnul sfintei cruci făcut pe chipurile noastre de moșii și strămoșii noștri, să nu uităm de tradițiile noastre (…)”, spunea Constantin Ștefănescu.

Preotul a subliniat, printr-o serie de exemple, cât de importante erau simplitatea, traiul obținut prin muncă, portul creat cu propriile mâini, mâncarea naturală, toate acestea făceau ca oamenii să fie senini și să trăiască și o sută de ani, fără să fie bolnavi o zi.

„Acum ne-am modernizat, dar ne-a ieșit prin piele. Bine ar fi să ne întoarcem la tradițiile noastre românești”, sublinia părintele.

Totodată, au fost purtate discuții cu câteva dintre țesătoare, creatoare de frumos și păstrătoare ale tradițiilor populare, care au animat atmosfera prin modul lor de a împărtăși celor prezenți din cunoștințele lor. A mai fost prezentat un fost învățător din localitate, Aurel Grigorescu, care a interpretat la mandolină trei melodii, una dintre ele fiind Hora Unirii, pe Roman Nicolae, un bătrân care a interpretat o parte a unui colind vechi, dar și doi copii care au povestit despre un obicei vechi numit Urlalia, care încă se mai păstrează în unele localități, sărbătorindu-în seara de Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui. În final, a fost susținut un spectacol folcloric de către ansamblul folcloric „Doina Bărăganului“.

La manifestare au participat și președintele Consiliului Județean, Victor Moraru, dar și deputații Ștefan Mușoiu și Andrei Pop.


 
...

 
loading...
NEWS MAGAZINE

ziare
ziare.org